Centrul de Pelerinaj “Sfânta Parascheva” continuă și în această săptămână Campania “Pelerinaje pentru Suflet” cu destinațiile de pelerinaj din Grecia cu materialul -- Meteora locul sfânt din pădurile de piatră din Grecia
Meteora cel mai important centru monahal după Muntele Athos
Meteora este unul dinre locurile cele mai incredibile din lume, numele său înseamnând stânci în aer descriere simplă și grăitoare. Meteora, situată în câmpia Thesaliei, în apropiere de Kalambaka, între muntii Koziakas și Antichassia, este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale Răsăritului creștin. O adevărată pădure de piatră ce izbucnește în mijlocul câmpiei plasează ansamblul monastic într-un peisaj de o măreție tulburătoare. Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, după Sfântul Munte Athos.
Traseul de la Kalambaka până la mănăstiri este fermecător. În dreapta și stânga apar stânci înalte, salbatice. După un parcurs încântator ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase locuri de pe pământ, iar ca fenomen natural, unicul din lume.
Meteora este recunoscută și ocrotită de UNESCO
Meteora este în totalitate pământ sfânt, loc sfânt zidit și păzit de Dumnezeu, pentru că aici s-a sfințit fiecare stâncă, fiecare peșteră, fiecare piatră, pentru ca o mulțime de cuvioși ascetici și martiri s-au rugat și s-au îndumnezeit pe stâncile și văile acestui loc.
Pentru mărturia ei creștină, istorică, arhitectonică, artistică și geograficaă, Meteora este recunoscută și ocrotită de UNESCO și de alte organizații internaționale. Prin Legea nr. 2531/11.10.1995 și Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Sfintei Meteora a fost proclamat, din octombrie 1995, "loc sfânt, imuabil și inviolabil", ceea ce-i asigură protecția și-i garanteză autenticitatea.
Meteora - locaș al monahismului ortodox
Primele mențiuni despre Meteora se pierd în negura vremurilor și a tradițiilor. Izvoarele istorice atestă existența unei prime comunități ascetice în scorburile stâncilor bătute de vânturi și ploi ale Meteorei, la Schitul Dopionis, la sfârșitul secolului al XI-lea și începutul secolului al XII-lea.
În anul 1334, Sfântul Atanasie, alungat din Sfântul Munte Athos, în urma invaziilor piraților, strânge cu sine 14 călugari și pleacă la Veria, în hotarele fostei Valahii Mari, prima mare asezare politică romanească din sudul Dunării.
În noua locație, pe una dintre stâncile cele mai mari, înaltă de 613 metri față de nivelul mării, începe, cu o muncă titanică, ridicarea unei mănăstiri. Aceasta manastire poartă și astazi denumirea de "Marea Meteora" (Megalo Meteora); ea având hramul "Schimbarea la Față".
Mănăstirile de la Meteora - locașuri ale ctitorilor români
Urme românești sunt în aproape toate mănăstirile de aici. Ca și la Muntele Athos, voievozii noștri din țară au făcut danii bogate mănăstirilor ctitorite de frații lor români din sudul Dunării.
Neagoe Basarab a înzestrat cu odoare alese Marea Meteora. Și, spun cărțile mai vechi, la aceeași mănăstire se află o cerere de ajutor către voievodul Vasile Lupu, întărită cu opt peceți ale mănăstirilor de aici și cu douazeci și una de semnături de stareți și înalte capete bisericești.
Pe unul din pereții expoziției de odoare bisericești de la Varlaam era așezat un epitaf brodat cu fir de aur, aidoma celui existent la Mănăstirea Putna, lucrat de Maria de Mangop, cea de-a doua soție a lui Ștefan cel Mare.
Voievozii români au dăruit și moaște unor mănăstiri de pe Meteora: la Mănăstirea Sfântul Stefan se afla degetul mijlociu de la mâna stângă a Sfântului Ioan Botezătorul; lângă cele doua figuri îngenuncheate de pe învelișul de argint sunt inscripțiile Vladislav Voevod și Neacsa Doamna.
Marea Meteora
Mănăstirea cunoscută sub numele de "Marea Meteora" este situată pe o stâncă aflată la marginea pădurii de stânci la o înălțime de 613 de metri deasupra albiei râului Pinios.
Urcușul este de 250 metri, iar culuarele săpate în stâncă și cele 115 trepte abrupte și neregulate conduc pașii pelerinilor, cu efort, dar fără teama și în deplină siguranță, până la intrarea în mănăstire. Turnul cu balcon pentru scripete și plasa-lift, construit în 1520, este edificiul care se zărește din depărtare și primul care întâmpină după urcusș.
Mănăstirea a fost construită prin munca și pe cheltuiala binecuvântaților Atanasie și Ioasaf, în anul 1388, și este cea mai reprezentativă mănăstire din tot ansamblul de la Meteora.Sfantul Atanasie, venit din Athos, a intemeiat pe stâncile Meteorei o mică sihăstrie. În prima chinovie a Sfintei Meteora, succesor și împreună ctitor cu Sfântul Atanasie a fost Cuviosul Ioasaf (1350-1423), fostul împărat bizantin Ioan Vresis Paleologul. Ulterior, în 1541-1542, așezămaântul a fost renovat și completat de călugărul Simeon și ucenicii săi.
În secolele XVI-XVIII mănăstirea număra până la 300 de monahi și eremiți, fiind o chinovie exemplară. Tot Sfântul Atanasie a început și construcția Bisericii Schimbarea la Față, terminată ulterior de Ioasaf și Simeon. Această biserică este cea mai veche și impunătoare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioară, de mare calitate artistică, aparține școlii cretane, ajunsă la culme în secolul al XVI-lea.
Mareața și impunătoare, Biserică Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos are un iconostas minunat sculptat în lemn poleit cu aur și un tron ecumenic decorat cu sidef cu incrustații artistice (1616-1617).
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul aflată pe catapeteasma, este apreciata drept unicat în iconografia ortodoxă. Aspectul particular rezidă din reprezentarea Maicii Domnului - Împarateasa, cu coronița și veșmânt roșu, cu flori în mână dreaptă și spic de grâu în stânga, simbol al grânelor din care se face prescura. Mântuitorul nu este înfățișat ca un prunc în brațele mamei, așa cum se obișnuiește, ci în picioare, înveșmântat ca un prinț.
În afara de biserica centrală, la Marele Meteor exista alte trei biserici paraclis, clădite în perioade diferite: Biserica Sfântul Atanasie aflată la intrarea în mănăstire, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, construită în 1769 și Biserica lui Ioannis Prodromos, construită în anul 1600.
În biblioteca se afla aproximativ 600 de volume vechi, codici, manuscrise de mare valoare artistica.
Înainte neexistand căi de acces în mănăstire, aprovizionarea se făcea cu ajutorul unui scripete, cu funii și coșuri pe care călugării le coborau pentru a fi umplute cu cele necesare de către negustorii care se aflau la poalele stâncilor.
În anul 1923 scările de sfoară au fost desființate, iar plasa agățată din turnul special construit mai transportă doar obiecte și, din când în când, credincioși vărstnici sau bolnavi.
Mănăstirea Varlaam
Mănăstirea Varlaam, modestă ca suprafață, dar impozantă, se află în apropiere de Marea Meteora, pe o solidă stâncă înaltă de 373 de metri.
Accesul în mănăstiri se făcea pe stâncă cu schele succesive, sprijinite pe grinzi înfipte în găurile dintre stânci. Mai târziu schelele au fost înlocuite cu scări mari de sfoară și plasă. În anul 1922 au fost cioplite în piatră 129 de trepte care-l conduc pe vizitator, în deplină siguranță, până în vârful stâncii unde se află mănăstirea. Plasa se mai folosește și astăzi doar pentru transportul alimentelor și al materialelor necesare întreținerii sfântului lăcaș.
Campania “Pelerinaje pentru Suflet” constă în descrierea celor mai frumoase destinaţii de pelerinaj de pe harta creştinătăţii. Proiectul va continua în săptămânile următoare cu prezentarea principalelor destinaţii de pelerinaj din Grecia, Ucraina, Italia, Turcia, Serbia şi România. Materialele realizate în cadrul campaniei alături de galaria foto vor fi postate şi pe site-ul Centrului de Pelerinaj Sfânta Parascheva, la adresa web www.centruldepelerinaj.ro
Pentru informații suplimentare despre campanie, va rugăm să contactați Mitropolia Moldovei și Bucovinei, folosind următoarele date de contact:
Costel Damian, managerul Centrului de Pelerinaj „Sfânta Parascheva”.
Adresă: B-dul Stefan cel Mare și Sfânt, nr. 16, Iași, România
Telefon: +40232/276907
E-mail: damiancostel@gmail.com,