Situat pe valea paraului Peles, in locul numit Pietrele Arse, Castelul Peles, cea mai cunoscuta resedinta regala din Romania, a fost construit intre 1875 si 1883 cand a avut loc inaugurarea oficiala. Se spune ca prin 1866, prin august, Carol I a sosit in zona, si a innoptat la manastirea din Podul Neagului (dupa cum era cunoscuta la vremea respectiva Sinaia). Peisajul salbatic si pitoresc l-a atras asa de mult incat a hotarat ca trebuie sa puna aici piatra de temelie a unui castel. Si astfel, in 1972 a cumparat terenul dupa care l-a angajat pe arhitectul german Wilhelm Doderer sa realizeze planurile constructiei. De aceea, din punctul de vedere al arhitecturii exterioare, elementele principale sunt specifice stilului neorenasterii germane.
Practic, lucrarile au inceput in 1873, dar piatra de temelia a castelului a fost pusa in 1875. Dupa inaugurarea oficiala din 1883, au urmat planuri de dezvoltare, forma actuala a constructiei fiind finalizata in 1914. Este vorba in special de cateva cladiri care au fost anexate, cum ar fi: Camerele Gardianului, Economatul, Foisorul (casa de vanatoare), Grajdurile Regale si Centrala Electrica. In tot acest tip au lucrat peste 300 de mesteri, adusi din toata lumea. Intre 1889 si 1903, arhitectul Karel Liman, care se ocupa de lucrari, va realiza si Pelisorul, o replica moderna si la scara redusa a cladirii mari, resedinta viitorului rege Ferdinand I al Romaniei si a Reginei Maria. De altfel, cuplul regal a locuit o perioada si la Foisor, cladire devastata de un incendiu si reconstruita apoi in 1933. Un calcul sumar arata ca intre 1875 si 1914 s-au cheltuit la Peles peste 16 milioane de lei-aur. tat la sfarsitul secolului al XIX-lea cat si acum, Castelul Peles este considerat unul dintre cele mai frumoase din Europa, si primul electrificat in intregime de pe continent. Uzina electrica proprie era amplasata pe malul paraului Peles. De altfel, cladirea mai era dotata inca de atunci cu lift interior, aspirator si incalzire centrala. Castelul are 170 de incaperi, din care doar 10 sunt accesibile turistilor si adaposteste mai multe colectii valoroase de picturi, sculpturi, armuri, covoare, mobila, tapiserii, statuete, obiecte de ceramica, elemente de vesela din aur, argint si portelan, vitralii
Holul de la intrare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri si stauiete. Plafonul mobil din sticla, actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriza pentru vizitatorii regelui, care puteau sa admire seninul cerului in noptile de vara.Camerele din circuitul turistic poarta denumiri sugestive cum ar fi: Sala Maura, Salonul Florentin, Sala Coloanelor, Sala de Concerte si Sala Armelor.Biblioteca regala ii atrage in special pe cei pasionati de carti rare, avand coperti din piele si gravate cu litere de aur. Chiar si pentru cei mai putin familiarizati cu universul cartilor, exista un punct de atractie: usa secreta, o cale de acces in spatele unui raft cu carti, prin care regele se putea refugia in diverse incaperi ale Castelului.Salile de arme, amenajate in perioada anilor 1903 – 1906, adapostesc peste 4000 de piese europene si orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai pretioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII si o armura completa pentru cal si cavaler, unica in Romania.
Sala de muzica a devenit salon de serate muzicale la dorinta reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit in dar de la maharajahul de Kapurtala.Sala Florentina, denumita si Marele Salon, impresioneaza prin plafonul sculptat in lemn de tei, aurit, cele doua mari candelabre, si decoratiunile in stilul neorenasterii italiene.Sala Maura este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avand elemente hispano-maure, cu o fantana din marmura de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo.Sala de teatru are 60 de locuri si loja regala, fiind decorata in stilul Ludovic al XIV-lea.La etajul I se afla Sala de Concerte, amenajata in 1906, in care se gasesc un clavecin executat la Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.Apartamentul Imperial a fost amenajat tot in 1906 cu ocazia vizitei imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Alte sali care descopera turistilor nebanuite suprize, sunt Sala de Consilii, care seamana cu una dintre salile Primariei din Lucerna-Elvetia; Cabinetul de lucru unde se afla un birou impunator si un pupitru pentru audiente; Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situata la etajul 1 si are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea; Salonul turcesc care adaposteste o colectie de vase turcesti si persane in alama; Dormitorul care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.Vitraliile Castelului Peles au fost cumparate si montate intre 1883 si 1914, cele mai multe fiind aduse din Elvetia si Germania, piese datand din secolele XV si XVII. De asemenea, Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatra, fantani si vase ornamentale din marmura de Carrara.
Dupa Castelul Bran, Pelesul este considerat al doilea muzeu din tara cautat de turisti. Numai in anul 2009 i-au trecut pragul peste 300.000 de vizitatori din tara dar si din USA, Australia, Japonia si Noua Zeelanda. Importanta Castelului este data si de masurile de securitate existente: paza militara, supraveghetori si camere video.In 2007, in luna martie, guvernul roman a restituit Casei Regale Castelele Peles si Pelisor, impreuna cu terenurile aferente. Apoi, potrivit unui memorandum semnat de reprezentantii Casei Regale si ai guvernului, Pelesul si Palatului Foisor vor ramane “in perpetuitate”, ca muzeu, statului roman.
Preluare de pe http://www.romanianmonasteries.org
