Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Municipiul Suceava reprezinta imbinarea perfecta intre traditie, istorie, religie, spiritualitate si modernism.Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 11 februarie 1388, in timpul domitorului Petru Musat, care a mutat capital Moldovei la Suceava. Stabilirea scaunului domnesc la Suceava a impus o serie de masuri administrative, militare si edilitare, acestea fiind succedate de o crestere a interesului tarii. Suceava, leagan de civilizatie romaneasca-cetate de scaun a Moldovei timp de aproape doua secole, a cunoscut pe deplin implinarea economic-sociala in timpul domniei voievodului Stefan cel Mare.

Cele mai importante obiective turistice, pe care Suceava le ofera vizitatorilor sai sunt:

Cetatea de Scaun a domnitorului Stefan cel Mare, monument emblematic al sucevenilor.Partea centrala, „Fortul Musatin”, apartine domniei lui Petru Musat I, care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca învins.

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” este o mănăstire ortodoxă din România, construită în perioada 1514-1522 în orasul Suceava. Biserica mănăstirii are hramurile Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie) și Sfântul Ioan cel Nou (sărbătorit în fiecare an pe 24 iunie). Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de resedință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), fiind în prezent resedință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților (din 1991).  In anul 1534, in timpul domniei lui Petru Rares, biserica este acoperita cu pictura in fresca atat la interior, cat si la exterior.  Aici se află moastele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuti (fosta catedrală mitropolitană a Moldovei).

Manastirea Patrauti denumita  si Biserica „Sfanta Cruce” din Pătrăuţi,  construită în anul 1487 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este: cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului; cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România; cea mai veche biserică construita în stil moldovenesc; biserica cu cea mai veche pictura interioara si exterioara din Moldova.

Manastirea Dragomirna este un complex manastiresc fortificat din Bucovina, construit in perioada 1602-1609 in satul Mitocu Dragomirne .Biserica Manastirii Dragomirna are hramul Pogorarea Sfantului Duh (sarbatorit in duminica de la 50 de zile dupa Pasti). Muzeul manastirii pastreaza manuscrise cu miniaturi, cele mai multe realizate de mitropolitul Anastasie Crimca, acoperaminte de vase liturgice din secolul al XVI-lea, un evangheliar ferecat din 1557, o cruce din lemn de abanos ferecata in 1542, broderii, ferecaturi din aur si argint, vesminte cu fir de aur si argint etc.

Mănăstirea Slatina este una dintre cele mai mari si vechi manastiri ortodoxe din nord-estul tarii noastre. Manastirea se afla in comuna Slatina, in judetul Suceava, Manastirea, avand hramul "Schimbarea la Fata", este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu si intra, prin valoarea ei, in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Din punct de vedere al arhitecturii este de remarcat simetria construcţiei şi dimensiunile celor patru turle, mult mai reliefate. În incintă încă se păstrează o construcţie mare în plan pătrat, cu chilii boltite şi hol cu tavanul susţinut de grinzi. Întreaga arhitectură a Slatinei dovedeşte ca mănăstirea a fost trasată după regulile construcţiilor Renaşterii, cu o ordine clară şi o anume dispunere a detaliilor. Numele Mănăstirii Slatina provine de la un izvor cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp.