Regiunea este situata in partea sudica a tarii, intre Carpatii Meridionali si fluviul Dunarea.

Altitudinea descreste din nord (Varful Parangu Mare, 2.519 m; Muntele Cerna, cu frumoasa Vale a Cernei), spre sud (Campia Romana).

Peisajul maiestuos din Defileul Oltului, de la Cozia la Turnu Rosu in judetul Sibiu, Valea Cernei mergand pana la Dunare, sunt doar cateva din frumusetile naturale ale Olteniei.

Obiective turistice si de pelerinaj

Targu Jiu, orasul resedinta al judetului Gorj, cunoscut pentru Complexul „Constantin Brancusi” care cuprinde cinci opere de arta ale sculptorului, expuse in centrul orasului: „Coloana Infinitului”, „Poarta Sarutului”, „Masa Tacerii”, „Aleea Scaunelor” si „Masa Festiva”.

Casa Memoriala „Constantin Brancusi”, din satul Hobita, locul nasterii marelui sculptor, la 29 km de Targu Jiu.

Craiova, resedinta judetului Dolj, atestat documentar in secolul al XV-lea.

Pestera Muierilor, locuita in era paleolitica, este in prezent rezervatie arheologica.

Manastirea Tismana - aflata la 40 km de Tg Jiu, denumirea provine de la arborele de tisa care odinioara crestea din abundenta pe aceste locuri. Este a doua ctitorie a Sf. Nicodim de la Tismana, manastirea adapostind si sfintele sale moaste..

Manastirea Lainici - asezata in defileul Vaii Jiului la 32 de km de Targu Jiu, in trecatoarea Lainici. Chiar cuvantul "lainici" de origine greceasca, are semnificatia de trecatoare prin munti de piatra. Inceputurile ei, prima zidire si primii calugari, se afla in secolul al XIV-lea, fiind, se pare, ctitoria Sf. Nicodim.

Manastirea Curtea de Arges - dintre monumentele care au fost faurite de-a lungul veacurilor, din cate au impodobit Argesul vioevodal, de buna seama ca biserica inaltata de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca. Inceputa in 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fara seaman de frumos lucrarile ei s-au incheiat trei ani mai tirziu, in 1517. Aici se afla Moastele Sfintei Mucenite Filofteia. In imediata vecinatate a manastirii, susura neintrerupt izvorul pe care localnicii il numesc "Fantana lui Manole". Aceasta denumire poarta peste timpuri povestea mesterului, care, neputind cobori de pe biserica dupa ispravirea ei, - luindu-i-se scarile -, si-ar fi facut aripi din sindrila si, ca un alt Icar, sarind din inaltimea sfintului locas, la temelia caruia se spune ca-si zidise propria sotie, s-ar fi prabusit in acest loc, sufletul sau preschimbindu-se in izvor.

In zona Valcea, la poalele Muntilor Carpati, exista numeroase manastiri ( Arnota, Bistrita, Horezu, Polovragi ) si statiuni balneare ( Olanesti, Baile Govora, Calimanesti Caciulata ).

Manastirea Bistrita „Olteana” - pentru a nu se confunda cu manastirea omonima din judetul Neamt. Sfanta aceasta si dumnezeiasca manastire pomeneste-se a fi zidita din temelie de Barbu banul Craiovescul carele aici si ingerescul cin al calugaririi mai pe urma au luat… spune pisania de la 1683. In 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842).

Manastirea Hurezi - sinteza postbizantina a „stilului brancovenesc”, unica in sud-estul Europei, si-a gasit cea mai autentica expresie in manastirea Hurezi. Situata in judetul Valcea, in regiunea subcarpatica a Olteniei, Manastirea Hurezi a intrat in patrimoniul UNESCO - reprezintand cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. Biserica Mare, adica biserica principala a manastirii, destinata sa devina loc de odihna vesnica al domnitorului Constantin Brancoveanu si al familiei sale, ar fi trebuit sa primeasca intr-o zi ramasitele sale pamantesti. Dar el a fost decapitat, impreuna cu cei patru fii ai sai, in ziua de 15 august 1714 la curtea sultanului turc, sub acuzatia de "tradare". Murind ca un martir, in circumstante atat de dramatice, el n-a putut fi inmormantat la Manastirea Hurezi cum isi dorise, astfel incat, sarcofagul sau gol se gaseste si astazi in pronaos.

Manastirea Polovragi, langa Pestera Polovragi, este ctitoria din 1643 a logofatului Danciul Paraianul in timpul domniei lui Matei Basarab. Manastirea Polovragi a participat la evenimentele din timpul revolutiei din 1821, in pridvorul bisericii aflandu-se o inscriptie ce se crede ca a apartinut lui T. Vladimirescu.

Mansatirea Dintr-un lemn - Potrivit unei vechi traditii locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, in cinstea Icoanei Maicii Domnului, gasita in scorbura unui stejar secular, din care s-a construit ulterior biserica: din lemnul unui singur copac. Traditia este confirmata de diaconul Paul de Alep, care a calatorit in Tara Romaneasca intre anii 1653-1658.

Manastirea Frasinei - ctitoria Sf. Calinic de la Cernic, 1863, manastirea are doua biserici. V iata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile). In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor. Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.

Manastirea Cozia - Biserica mare cu hramul ”Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab; intre anii 1706-1707 paharnicul Serban Cantacu zinop i-a adaugat pridvorul, a refacut pictura din incinta si a adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu.

In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.