Singura republica monastica autonoma, Sfantul Munte Athos are capitala la Careia. Aici se gasesc 20 de manastiri mari, imparatesti, cu drepturi egale, care conduc republica. In acest loc bate inima crestinismului ortodox si a vietii ascetice, de peste un mileniu. Asezamintele crestine din Muntele Athos au servit ca adevarati paznici pentru arta si credinta crestin-ortodoxa. In aceste locuri, conform traditiei, nici o femeie nu are voie sa ajunga. Traditia Sfantului Munte a fost respectata pana si de invadatorii turci, care au stapanit Grecia vreme de 500 de ani, dupa caderea Imperiului Bizantin.

Asezare geografica : Muntele Athos este o mica peninsula de 340 km patrati in nordul Marii Egee si apartine teritorial de Grecia de Nord cu centrul administrativ la Salonic. Peninsula atonita are o lungime de circa 30 km si latimea medie de 12 km. De-a lungul ei, peninsula este strabatuta de o culme muntoasa ce se termina cu impunatorul virf al Athosului, inalt de 2030 metri. Capitala Athosului este Careia, iar portul de acces, Dafne.

Ajutoare romanesti pentru Athos : Au fost atit de importante incit depasesc orice alte ajutoare slave sau chiar bizantine. Intre 1515-1520, Neagoe Basarab rezideste din temelii Manastirea Dionisiu si doneaza sume mari de bani pentru refacerea Manastirii Cutlumus. Mai tirziu Matei Basarab si Sf. Constantin Brincoveanu ii urmeaza exemplul. In Moldova, Alexandru cel Bun, in 1429, inzestreaza Manastirea Zografu cu mosia Capriana. Cel mai mare ctitor al manastirilor din Athos ramine insa Sf. Stefan cel Mare , care rezideste aproape din temelii Manastirea Zografu (1466-1502) si Manastirea Grigoriu (1500-1502). Mai apoi Petru Rares reface integral Manastirea Caracalu (1534-1535), iar Alexandru Lapusneanu rezideste in intregime biserica si o parte din incinta Manastirii Dochiaru (1552-1568).

Locuri de pelerinaj

•  Manastirea Dochiaru are hramul Sfintul Ierarh Nicolae si a fost intemeiata de Cuviosul Eftimie, care a trait in a doua jumatate a secolului al X-lea. In impunatoarea biserica de aici sint pictati si ctitorii Alexandru Lapusneanu si Ruxandra Doamna, iar Alexandru Lapusneanu mai apare inca odata in haina monahala si cu aura de sfint, intrucit el s-a calugarit sub numele de Pahomie.

•  Manastirea Pantelemon sau Rusicon este un adevarat colos cu doua biserici in interior si 35 de paraclise. Dintre domnitorii romani care au facut mari danii acestei manastiri amintim pe Vlad Tepes, Sf. Stefan cel Mare, Radu cel Mare, Neagoe Basarab. Clopotnita manastirii este renumita pentru cele mai mari clopote din toata Grecia, donate de tarii rusi. Clopotul mare are circa 13.000 kg. Cind bat toate rasuna tot Athosul. Actualmente manastirea se afla aproape goala, mai vietuind aici doar cativa zeci de calugari rusi si cativa romani.

•  Manastirea Xenofont , in ordine ierarhica, este a saisprezecea lavra aghiorita. De aceasta manastire depinde Schitul Xenofont, fondat de isihastul Silvestru in anul 1760. Schitul are mai multe chilii si colibe in care se nevoiau in trecut mai mult de 50 de isihasti greci si romani.

•  Manastirea Xeropotamu este rezidita si intretinuta de domnii Tarilor Romane. Amintim aici pe Alexandru I Aldea, Neagoe Basarab, Vlad Vintila. Alexandru Lapusneanu rezideste biserica si o impodobeste cu fresca, de asemenea, refacand si trapeza mare.

•  Manastirea Simonpetra , adica "Piatra lui Simon", are cea mai ingenioasa arhitectura si o asezare unica in Sfintul Munte, pe virful unei pietre uriase, deasupra unei prapastii de sute de metri, care se termina jos cu tarmul marii. Dupa incendiul din 1580, Mihai Viteazu este cel care reface integral manastirea si o inzestreaza cu metoace (1591-1599). In ultimii ani la aceasta manastire s-au convertit la ortodoxie si s-au calugarit aici un vestit staret benedictin cu cinci ucenici sai, precum si un tinar din Rodezia. Iata deci o manastire atonita vie, lucratoare, misionara.

•  Manastirea Grigoriu , spre sfirsitul secolului al XV-lea, a fost distrusa de pirati, iar calugarii taiati cu sabia. In 1497 Sf. Stefan cel Mare zideste din temelii biserica si intreaga incinta, devenind astfel cel mai mare ctitor al ei. In biserica, in strana stareteasca, se pastreaza o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului numita "Pantanasa", originara din Moldova.

•  Manastirea Dionisiu are 15 paraclise, precum si 7 chilii pustnicesti pe munte, in care se nevoiesc cativa sihastri. Dintotdeauna aceasta manastire a avut si are una dintre cele mai aspre randuieli de viata monahala. Aici se pune mare pret pe viata mistica, contemplativa si trairea rugaciunii inimii in deplina liniste, smerenie, tacere si post.

•  Manastirea Sfantul Pavel este situata pe o vale adinca, chiar sub virful Athosului. De aceasta manastire depind schitul romanesc Lacu si Noul Schit. Schitul romanesc Lacu este un schit mic cu viata de sine, cu o frumoasa biserica de piatra, avind hramul Sfintul Mucenic Dimitrie. A fost infiintat in secolul al XVIII-lea de citiva calugari de la Neamt, Caldarusani, Cernica si din manastirile basarabene.

•  Marea Lavra este cea dintii manastire cu viata de obste din Sfintul Munte. A fost zidita de Sfintul Atanasie Atonitul in anul 963, cu ajutorul imparatilor bizantini Nichifor Focas (963-969) si Ioan Tsimiskes (969-976). Este considerata cea dintii manastire atonita intre cele 20, bucurandu-se intre toate de cinste si intiietate. Schitul romanesc Prodromu, apartinind de Marea Lavra, a fost intemeiat de calugarii moldoveni Iustin, Patapie si Grigore in 1810. In 1840 schitul a fost pustiit de armatele turcesti. In 1848 alti doi monahi moldoveni, Nifon si Nectarie, construiesc un nou schit in locul celui risipit, cu ajutor de la domnitorul Grigore Ghica. A fost terminat si sfintit in 1866.

•  Manastirea Caracalu dateaza din secolul XI. Ajunsa in ruina in anul 1535, intra in grija donmului moldovean Petru Rares care se angajeaza s-o refaca in intregime. Astfel s-a inceput cu constructia portului manastirii (arsanaua) si cu ridicarea unui turn inalt de paza. Se reconstruieste biserica si intreg ansamblul de chilii.

•  Manastirea Filoteu , o asezare minunata in mijlocul codrilor si a poienilor. In aceasta chinovie se duce o inalta viata duhovniceasca, are o obste foarte numeroasa, cei mai multi calugari fiind tineri, absolventi de seminarii sau facultati teologice. Portretele evlaviosului domn Matei Basarab si al sotiei sale sint pictate in fresca in trapeza manastirii ca o recunoastere a importantelor donatii facute de acestia

•  Manastirea Iviru (Iviria – Georgia) este una dintre cele mai importante manastiri atonite, a treia in ordine ierarhica. Cel mai de pret odor al ei este vestita icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului numita "Portarita", poate cea mai renumita din toate tarile ortodoxe. Traditia spune ca aceasta icoana a venit singura pe mare de la Constantinopol, in secolul al VIII-lea.

•  Manastirea Cutlumus cu hramul "Schimbarea la Fata a Domnului", este una dintre cele mai mari ctitorii romanesti in Athos.

•  Manastirea Stavronichita face parte din grupul manastirilor atonite ce au adus un suflu nou de viata duhovniceasca in Sfintul Munte. A fost declarata manastire abia in anul 1535, cu aprobarea patriarhului ecumenic Ieremia, raposat aici.

•  Manastirea Pantocrator (Atottiitorul). Fresca din biserica a fost executata de vestitul pictor macedonean Manuil Panselinos si este de mare valoare artistica. Manastirea are 15 paraclise, din care opt in incinta si sapte in afara.

•  Manastirea Vatopedu este una din cele mai vechi si mai mari manastiri atonite, a doua in ordine ierarhica dupa Marea Lavra. Din punct de vedere istoric, este considerata cea mai veche manastire din Sfintul Munte. Prima asezare, dupa traditie, dateaza din anul 383. Pe un bazorelief de marmura montat pe unul din ziduri apare Sf. Stefan cel Mare cu coroana pe cap, inchinind Maicii Domnului cu Pruncul, o bisericuta. Mai jos se vede stema Moldovei, capul de zimbru si anul 1496. Este un semn de pretuire si aducere aminte pentru marile ajutoare date de acest insemnat domnitor si sfint moldovean.

•  Manastirea Zografu este, de altfel, cea mai mare ctitorie romaneasca din Muntele Athos, numarata a noua in ierarhia manastirilor atonite. Domnitorul Stefan cel Mare a donat Manastirii Zografu steagul sau de lupta impreuna cu o icoana a Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Steagul purtat de el in atitea lupte, steagul cu care a cistigat atitea razboaie, se pastreaza de cincisute de ani in Sfintul Munte!

•  Manastirea Esfigmenu . Cel mai mare ajutor il da de-a lungul timpului mitropolitul Veniamin Costachi, care ii acorda timp de 12 ani (1806-1818) tot venitul schitului Floresti-Vaslui. Cu acest venit se innoieste biserica si pictura si se reface o mare parte de incinta. Drept multumita, mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi este pictat in pridvorul bisericii alaturi de patriarhul Antim al Constantinopolului, ca un mare ctitor.

•  Manastirea Hilandaru pare o adevarata cetate medievala ce se inalta pe o vale plina de verdeata, cu livezi de maslini si paduri. Biserica este o mareata catedrala imparateasca cu o fresca nespus de frumoasa. Zece stilpi de marmura sustin boltile, iar deasupra se inalta opt turle. In aceasta manastire se afla o bogata colectie de icoane vechi, obiecte de cult si o valoroasa biblioteca

•  Manastirea Constamonitu este retrasa din calea vizitatorilor si astfel vietuitorii ei se bucura de multa liniste si pace interioara. In biserica se afla trei icoane vechi: icoana Sf. Arhidiacon Stefan - patronul manastirii si doua icoane ale Maicii Domnului "Hodighitria" (indrumatoarea) si "Antifonitria"  (icoana care a strigat).