EUR
- transport auto clasificat, cu aer condiționat și stație audio;
- cazare la hotel în camere single/double;
- mic dejun;
- însoțitor grup.
- intrările la obiective;
- cheltuielile personale;
- mesele netrecute în program;
- asigurarea medicală (opțional).
06:00 - Plecare din orașul Iași.
Avem grijă să avem la noi cartea de identitate sau pașaportul.
Vom intra în Republica Moldova pe la Punctul de Trecere a Frontierei Albița și vom continua călătoria către Chișinău. Pe drum vom vizita următoarele mănăstiri:
Mănăstirea Vărzărești – Icoana Maicii Domnului. Mănăstirea Vărzăreşti este ctitoria boierului Stan Vărzari, contemporan cu domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), care îşi făcuse faimă în ţară tocmai prin întemeierea şi sfinţirea acestei mănăstiri, care îi poartă numele.
Mănăstirea Hîncu cu hramul Sf. Cuv. Parascheva, întemeiată în anul 1677 de către marele boier Mihalcea Hâncu, este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru, după Vărzărești fondată în anul 1420 și Căpriana – în anul 1429. Prima mențiune a neamului Hânculeștilor în izvoarele medievale o găsim într-un document din anul 1528, din timpul domniei lui Petru Rareș, iar prima mențiune despre marele boier Mihalcea Hâncu se află în cronica lui Miron Costin, în legătură cu luptele lui Vasile Lupu (1634 –1653) purtate pentru domnie, domnul fiind sprijinit de către acesta.
Mănăstirea Căpriana, unde sunt moaștele Sf. Ier. Gavriil Banulescu Bodoni, este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei. Considerată de mulți istorici ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Republica Moldova, aparținând spațiului cultural românesc. Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii, mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.
Mănăstirea Condrița are hramul Sfântului Ierarh Nicolae și este situată în satul Condrița, aflat pe pârâul Catargul, la 15 kilometri de gara Strășeni și la 26 de kilometri de municipiul Chișinău.
Mănăstirea a fost ctitorită mai întâi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea Căpriana. În anul 1918, schitul de călugări Condrița s-a separat de Mănăstirea Căpriana, devenind mănăstire de sine stătătoare.
Mănăstirea Suruceni – mâna dreaptă a Sf. Antipa de la Calapodești. La o distanţă de 12 km de Chişinău, lângă satul Suruceni, pe o colină împădurită, înconjurată de vii şi livezi, în preajma râuleţului Suruci, se găseşte mănăstirea de călugăriţe Suruceni cu hramul Sfântul Gheorghe. Anul întemeierii ei este considerat 1785.
Continuam drumul către Chișinău unde vom vizita Monumentul Sfântului Ştefan și Catedrala Mitropolitană din Chișinău.
Cazare: Hotel COSMOS*** din Chișinău.
Mic dejun.
Vom începe vizita cu un tur prin orașul Chișinău.
Ne îndreptăm apoi spre Orheiul Vechi unde vom vizita satul Butuceni, mănăstirea săpată în piatră, una dintre cele 350 vestigii rupestre medievale care privesc de sus sfidător râul Răuț și peisajul fantastic al defileului săpat de acesta în calcarele sarmatice.
După vom vizita Mănăstirea Curchi fondată în anul 1773, unde întâlnim una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Basarabia, care ne va încânta cu cele cinci biserici ale sale.
Mănăstirea Tigănești. Mănăstirea Țigănești a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu și de răzeși din comuna Cobalca (acum Codreanca), care au construit o biserică de lemn, pentru a-i ascunde pe creștinii din apropiere de invaziile tătarilor.
În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită una de piatră, sub cârmuirea egumenului ieromonah Victor, cu bani adunați de la creștini. A doua biserică, cu hramul Sfântul Nicolae, a fost construită în 1840, în stil moldovenesc, cu ajutorul unor creștini și în mare parte din banii donați de un negustor din Chișinău.
Mănăstirea Hîrjauca. A fost construită în anul 1740. Ansamblul arhitectural al mănăstirii s-a format la sfârșitul anilor '30 ai secolului XIX. Biserica „Înălțarea Domnului”, clădită din piatră, se înscrie armonios în centrul grupului de clădiri ale mănăstirii. Mâna de gospodar se face simțită pretutindeni. La poalele dealului din preajmă se află o livadă îngrijită, ce absoarbe razele blânde ale soarelui basarabean. Ca și odinioară, mănăstirea din Hârjăuca, atrage o mulțime de călători cu priveliștea sa pitorescă, armonia dintre clădirile mănăstirii, a havuzului și naturii.
Mănăstirea Frumoasa. „Aşezată pe o colină înclinată, înconjurată din toate părţile de dealuri împădurite şi cu vedere deschisă spre miazăzi, de unde se văd frumoasele coaste cu dumbrăvi şi grădini bogate din valea Ichelului, ea poartă cu drept un nume, care corespunde cu reailitatea”, - scria la 1919 arhimandritul Visarion Puiu. La 60 km de Chişinău se găseşte unul din cele mai distinse lăcaşe monastice din Republica Moldova – Mănăstirea Frumoasa. Despre Frumoasa au scris şi scriu cu căldură şi uimire celebre condeie ale neamului. Printre ei şi marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu, în Drumuri basarabene. În urma vizitei din iulie 1918 în Basarabia, M. Sadoveanu scrie: „Găseam la Frumoasa sufletul curat al Ţării. Îl găseam neîntinat, moldovenesc, ca pînă la 1812, armonizat cu cel peizagiu unic aşa de distins, aşa de pătrunzător, plin de durerile şi amintirile trecutului. Cel ce se simte al Moldovei e ca un arbore care suge seva pămîntului şi lumina soarelui. Aveam la Frumoasa senzaţia că făceam parte şi eu ca şi oamenii, ca şi tot ce mă înconjoară din natură, din lumină…”.
Continuăm drumul către ieșirea din Republica Moldova prin Punctul de Trecere Vamală Sculeni. Continuarea drumului către Iași.
NOTĂ: Reducerile și gratuitățile se aplică copilului care stă în cameră cu 2 adulți.
