Bucovina constituie, fara dar si poate, un colt de Rai, mai ales datorita salbei bogate de manastiri si biserici. Pentru credinciosii care vor sa se reculeaga cateva momente si sa fie mai aproape de Dumenezeu, Biserica Arbore este, cu siguranta, destinatia potrivita. Situată la 35 km de Suceava şi cam tot la fel de Gura Humorului, biserica este declarată monument istoric UNESCO în anul 1993, pentru vechimea sa şi pentru frumoasele picturi exterioare şi interioare . Este una dintre puţinele - dacă nu cumva singura - biserică  în care se află chipul pictat al hatmanului Luca Arbore, boier din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, și în același timp, portar al Sucevei aproape 40 de ani, începând din 1486.  Asezamanatul de cult poarta hramul “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind ctitorit de Luca Arbore la inceputul anilor 1500 in ultima parte a domniei cu Stefan cel Mare. Arbore a fost unul dintre boierii cei mai importanţi de la curtea lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă. Diferenţe politice l-au separat pe Arbore de Ştefăniţă Vodă, şi-a pierdut poziţia de hatman şi de portar al Sucevei, iar în 1523 a fost decapitat. În anul 1541, la iniţiativa Anei, sora boierului Arbore, pictorul Dragoș Coman, din Iași realizează prețioasa pictură a bisericii, la 38 de ani de la construcția acesteia. Grație acestei picturi, biserica Arbore ocupă, în prezent, un  loc de cinste alături de mănăstirile de la Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț pe lista patrimoniului cultural, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

O placuta aflata in interiorul edificiului specifica faptul ca picturile, atat cele din interior cat si cele exteriore, au fost realizate de Dragos Coman, fiul unui preot din Iasi, la cererea Anei Arbore, sora ctitorului. In comparatie cu celelalte biserici din Bucovina, lacasul din Arbore pare destul de mic. Biserica nu este impozanta insa prin marime, ci prin picturile sale, inedite pentru vremea aceea, dar si prin stilul arhitectonic. Pe peretele cu intrarea in biserica puetm admira picturi care ii arata pe ctitorul Luca Arbore si pe familia acestuia in mai multe ipostaze. Acestea se numesc tablouri votive. Interesant pentru o biserica este ca pe peretele de la vest este desenata Cavalcada imparatului Constantin, o scena care transmite un puternic mesaj antiotoman, ce mai apare in iconografia moldoveneasca doar la Patrauti. In plus, Cinul de pe absida reprezinta o aparitie unica in pictura murala din Moldova.

Impresionant in pictura bisericii este, de asemenea, si calitatea sa decorativa si ingeniozitatea pictorului. In cateva randuri, siluetele nu au posturi ori gesturi canonice. Coloritul cald si luminos ii pune totusi in valoare pe imparatii Constantin şi Elena, cuplul considerat protector al Moldovei, care apare ilustrat pe peretii Bisericii Arbore. Desi nu era cleric, Dragos Coman si-a pus toata maiestria in crearea picturilor. Rezultatul este o impletire neobisnuita pentru acea vreme a elementelor occidentale si orientale, evident contopite cu stilul moldovenesc. Din nefericire, insa, pictura din interiorul si exteriorul bisericii Arbore a fost aproape distrusa in perioada cand cladirea a ramas fara acoperis, ca urmare a unui foc nimicitor. Au urmat, dupa anii 1900, mai multe serii de lucrari de restaurare si consolidare. Biserica Arbore ramane, insa, una dintre cele mai valoroase si mai laice opere din arta moldoveneasca.

Din mobilierul paraclisului de atunci nu s-a păstrat mare lucru, dar există chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Pe lângă biserică, mai există și Turnul clopotniță - datând din 1867, iar mai jos de mănăstire, la 50 m, se află vestigiile curţilor boierului Arbore, ce au rămas însă doar ca nişte urme a ceea ce au reprezentat cândva. Din punct de vedere arhitectural, biserica, împreună cu cele de la Dobrovăţ şi Reuseni, face parte din grupul bisericilor care marchează sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare.

Preluare de pe http://www.infoturism-moldova.ro