La finalul epocii sale de glorie, în secolul al XVIII-lea, oraşul Mediaş avea 19 turnuri, şapte porţi de acces şi ziduri de apărare înalte de şapte metri, care se întindeau pe 2,3 kilometri. O legendă vorbeşte despre labirintul de tuneluri secrete care s-ar afla sub oraş. O alta spune că în Turnul Mariei, unul dintre cele patru rămase în picioare în preajma bisericii parohiale, ar fi fost închis Vlad Tepeş. Dincolo de mituri însă, Turnul Trompeţilor este unul dintre primele zece turnuri înclinate din lume. Aşezarea de la Mediaş apare pomenită pentru prima dată într-un document din anul 1267. A fost singura aşezare din zonă denumită oraş, încă din anul 1359, dar în cursul secolul al XV-lea, începând cu anul 1407, se va reveni la denumirea de târg. La aceea vreme, Mediaşul avea ziduri pe o suprafaţă restrânsă, numai în jurul biserici sale parohiale.
Incursiunile turceşti din Transilvania din anii 1420 şi 1438 au dus la o accentuată decădere economică şi demografică a Mediaşului. Sub ameninţarea invaziilor turceşti, au început lucrările de fortificare a vechiului nucleu şi, mai apoi, a întregului oraş. În prima jumătate a secolului al XV-lea, zidurile existente erau supraînălţate şi s-a proiectat construirea a încă cinci turnuri unite cu centuri, prevăzute cu şanţuri de apă şi drumuri de strajă, ridicate pentru protejarea zonei din jurul bisericii Sf. Margareta. Ansamblul acestor fortificaţii va purta denumirea de Castel, atestată documentar în anul 1450. Oraşul şi-a completat zestrea treptat, având o centură închisă, porţi şi organizare de apărare sprijinită de bresle. Dintre acestea, o parte au fost demolate chiar de urmaşii vechilor constructori, pentru a se conforma exigenţelor urbanismului modern.
În anul 1477, capacitatea de apărare a Mediaşului urma să fie refăcută din ordinul regelui Matia Corvin. El ordonă ca toţi locuitorii, indiferent de poziţia lor socială, să participe la lucrări, care încep însă abia în anul 1490. Ansamblul din jurul bisericii parohiale a fost şi el întregit tot atunci. Oraşului i s-a adăugat o fortificaţie perimetrală, înconjurată suplimentar şi cu valuri de pământ întărite cu palisade de lemn, dublate cu şanţuri de apă. Acestea însumau o lungime totală de 2.360 de metri, având o grosime de aproape un metru, cu înălţimi de şapte metri. Existau trei porţi principale de acces în oraş, întărite cu turnuri de apărare. Construcţia noii cetăţii a fost finalizată în jurul anului 1534, perioadă din care datează şi schimbarea statutului oraşului din nou în „civitas”, statut pe care Mediaşul nu-l va mai pierde niciodată. Apogeul fortificaţiilor a fost atins în secolul al XVIII-lea, când cetatea Mediaş avea 19 turnuri şi bastioane, iar celor trei porţi principale li s-au adăugat încă patru porţi secundare. Biserica Sfânta Margareta, împreună cu întregul complex de fortificaţii din jurul acesteia, poartă denumirea de „Castel”. Construcţia a fost finalizată, se pare, în 1488 şi este consemnată în cronica lui Georg Soterius. Interiorul bisericii oferă un vast ansamblu pictural cu veşminte iconografice, chei de boltă cu însemne heraldice, cu altare şi cristelniţe medievale reunite din satele vecine. Printre pietrele funerare, aici se află lespedea de mormânt a umanistului medieşean Christian Schesaus.
Tot atunci, în 1551, lângă coiful turnului principal au fost construite patru turnuleţe de colţ, care indicau dreptul oraşului de judecată supremă. În vârf, turnul mare şi cele patru mici aveau sfere aurite, păzite de Thurm Pitz (Petre din Turn), una dintre cele mai vechi statui din lemn din oraş. Acum, vechiul Petre este mutat la Muzeul Municipal, în locul lui fiind montată o copie mult mai nouă. Sub greutatea noii construcţii, fundaţia turnului a cedat în timp şi a început să se încline spre nord-vest cu aproape doi metri şi jumătate. Acum, Turnul Trompeţilor este unul dintre primele zece turnuri înclinate din lume. Pentru a opri înclinarea s-au făcut două lucrări de consolidare: prima în anii 1927-1930, când s-a montat o centură de beton până la înălţimea de 14 metri, şi a doua în anii ’76-’77, cu o altă centură de opt metri. În 1880, în turn s-a montat un ceas prevăzut cu patru greutăţi, de câte 100 de kilograme fiecare, care acţionează mecanismul.
Turnul Clopotelor, denumit şi Turnul Porţii, este situat pe latura de vest a fortificaţiei. La ultimul etaj sunt plasate clopotele bisericii, cel mai vechi având inscripţionat anul 1449. Turnul Şcolii este situat în partea de nord-vest, înglobat în clădirea şcolii. Turnul Funarilor se remarcă prin sobrietate, eleganţă şi proporţionalitate. Ultimul nivel al turnului este prevăzut cu o serie de guri de aruncare. În secolul al XIX-lea, turnul devine „turn al slăninii”, unde comunitatea săsească îşi depozita slănina afumată. Turnul Mariei se detaşează de celelalte turnuri prin acoperişul său în pupitru. La nivelul de acces conţine o frumoasă pictură de la finele secolului al XV-lea. Se consideră că încăperea a servit drept capelă pentru slujbele celor morţi în timpul epidemiilor. Turnul Croitorilor este situat pe latura sudică. În interiorul zidurilor înalte, Mediaşul păstrează unele dintre simbolurile francmasonice: bufniţa, lira, gemenii, crisalida, ciocanul, echerul şi compasul, iedera, macul, vulturul, trandafirii rosa-crucieni, octogoanele şi ochiul atotvăzător sunt doar câteva dintre simbolurile ce se găsesc în cetate.
Misterele Mediaşului sunt alimentate mai ales de puţinele informaţii publice legate de istoria sa. Una spune că sub cetate ar exista un labirint de tuneluri; alta este legată de Turnul Mariei. Se spune că în închisoarea din turn a fost întemniţat, pentru patru ore, Vlad Ţepeş. Statuia Torcătoarei, aşezată pe o clădire din mijlocul cetăţii, se spune că evocă legenda ursitoarelor care se adunau la naşterea fiecărui copil din burg. Chiar şi viţa cu strugurii din heraldica oraşului are legenda ei: breasla aurarilor ar fi fost pusă să facă trei ciorchini de struguri din aur pe care să îi ascundă în locuri doar de ea ştiută. Mitul strugurilor de aur i-a transformat pe mulţi aventurieri în căutători de comori, însă fără sorţi de izbândă.
Din totalul de 2.360 metri de ziduri de apărare existente la începutul secolului al XVIII-lea, din cele trei porţi principale, patru secundare şi 19 turnuri şi bastioane, au rămas în picioare 1.845 metri de fortificaţie, 11 turnuri şi bastioane. Turnul înclinat, scara acoperită, clădirile vechi pline de simboluri masonice şi legendele care îmbină frumuseţea oraşului cu trecutul mistic fac din Mediaş locul ideal pentru o întoarcere în trecutul medieval al Transilvaniei