Undeva aproape de oraşul Haţeg, într-un peisaj unde s-a scris odinioară istoria românilor, există un loc în care se spune că noaptea Dumnezeu parcă păşeşte aici. Localitatea Densuş este ca oricare alta, dar deosebită prin prezenţa celei mai vechi biserici de piatră, unică în România. Locul este cu adevărat tulburător şi plin de o combinaţie ciudată de mister, taină şi duhovnicie. Localitatea Densuş se află în inima Transilvaniei, în judeţul Hunedoara, la numai 10 kilometri de oraşul Haţeg, un loc de o frumuseţe deosebită, în care oamenii par că nu îmbătrânesc niciodată, iar timpul stă în loc. Bunătatea oamenilor de aici pare a fi răsplătită pe deplin: biserica de pe deal este unică în toată ţara şi se află pe lista de monumente istorice pentru a intra în patrimoniul UNESCO din anul 1991.

Nicolae Iorga a numit-o „fără pereche în toată românimea”, şi pe bună dreptate şi-a câştigat denumirea. Datorită particularităţilor sale deosebite şi unice, biserica pare a fi cel mai ciudat edificiu din Ţara Haţegului. Construcţia este ridicată din piatră provenind exact de la Ulpia Traiana, adică Sarmisegetuza, care se află foarte aproape de Densuş. Interesant pare să fie faptul acesta, cum marmura şi piatra adusă de la Sarmisegetuza îşi pune amprenta pe biserica din Densuş. Biserica este construită pe plan central, în care sunt prezente caractere romanice. Naosul este pătrat şi pătruns de un turn în jurul căruia se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Pronaosul este străjuit de patru stâlpi groşi, îmbrăcaţi în pietre funerare. Până şi acoperişul bisericii este din plăci de piatră. Forma acestuia, privit din lateral, seamănă cu un porumbel. Deasupra altarului stau şi veghează, coadă în coadă, doi lei de piatră.

În partea estică a bisericii se află o absidă semicirculară, iar pe exteriorul ei este alipită o boltitură de-a lungul zidului sudic al bisericii, care stă rezemată pe trei stâlpi şi are trei ferestre. Probabil cifra trei nu a fost întâmplător folosită la construcţia aşezământului. Legenda spune că în această boltitură se ucideau, în vremurile păgâne, animalele de jertfă, iar pe cele trei ferestre se aruncau afară intestinele lor. Întreaga înfăţişare a Bisericii din Densuş este ciudată. Pereţii săi sunt casa unor picturi bizantine vandalizate pe vremea cotropitorilor turci, care au scos ochii sfinţilor din desenele de pe atunci. La fel de ciudată şi pe atât de interesantă este prezenţa unei picturi murale ce se găseşte aici, realizată în secolul al XV-lea de un pictor pe numele său Ştefan, pictură care îl înfăţişează pe Mântuitorul Iisus îmbrăcat în costum popular, specific zonei Haţegului. Pictura aceasta este cunoscută sub numele de Sfânta Treime de la Densuş şi datează din anii 1300-1400.

Biserica nu a arătat aşa dintotdeauna, ea a fost supusă de-a lungul timpului multor schimbări şi, din fericire, în zilele noastre, s-au găsit resursele necesare pentru a fi restaurat acest edificiu şi monument care zace pe un loc sfânt, pe care s-a scris altădată istoria poporului român. Biserica de la Densuş nu putea să fie altfel decât obiectul multor controverse ale cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă. În timp ce unii sunt de părere că spectaculoasa biserică ar fi mausoleul în care ar fi fost incinerat generalul roman care a fost ucis de daci, Longinus Maximus, alte păreri spun că locul reprezintă un templu păgân al zeului Marte. Părerile din urmă sunt susţinute prin prezenţa unui element total neobişnuit pentru o biserică ortodoxă: altarul de aici nu este construit pe partea de est, ci este mai aproape de direcţia spre sud. Cu toate că nu se cunoaşte data exactă a naşterii bisericii, de peste 700 de ani la Densuş se ţin slujbe neîntrerupt în biserica de piatră de pe deal. Aceasta este considerată cea mai veche biserică de piatră de pe teritoriul ţării noastre. Părintele Alexandru Gherghel este omul care se ocupă de orânduirea bisericii. Se mai vehiculează o altă părere în ceea ce priveşte minunata biserică din deal, care este înconjurată de un cimitir. Se spune că actualul aşezământ ar fi fost un templu roman creştinizat, construit între secolele XIV şi XV, fiind şi prima biserică de pe teritoriul Daciei străvechi.Se mai vehiculează o altă părere în ceea ce priveşte minunata biserică din deal, care este înconjurată de un cimitir. Se spune că actualul aşezământ ar fi fost un templu roman creştinizat, construit între secolele XIV şi XV, fiind şi prima biserică de pe teritoriul Daciei străvechi.

În ciuda multor păreri şi diverselor investigaţii care s-au făcut la Densuş de-a lungul anilor, spectaculoasa biserică-monument îşi ţine cu sfinţenie taina, lăsând misterul să dăinuiască şi dându-i locului o frumuseţe aparte. Cu bolovani de râu, cărămizi cu inscripţii romane şi pietre funerare, aspectul bisericii capătă un aer cu totul neobişnuit, dar care stârneşte admiraţie şi uimire pe feţele tuturor care îi păşesc pragul. Hramul Bisericii din Densuş este în ziua Sfântului Ierarh Nicolae, pe 6 decembrie. Pragul său a fost călcat de mulţi turişti, dar sunt mulţi români care încă nu au auzit de ea. Toţi cei care au trecut pe aici s-au simţit încărcaţi de linişte şi de ceva ce nu se poate descrie în cuvinte. Fostul Ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Michael Guest, a fost unul dintre turiştii de la Biserica din Densuş, fapt pentru care Ambasada SUA a donat bani pentru pictură. Frumoasa Biserică din Densuş se află în prezent în plin proces de restaurare şi îşi aşteaptă în continuare vizitatorii să îi calce pragul.

Preluare de pe: http://www.financiarul.ro