Meteora, situata in campia Thesaliei, in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia, este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale Rasaritului crestin. O adevarata padure de piatra ce izbucneste in mijlocul campiei plaseaza ansamblul monastic intr-un peisaj de o maretie tulburatoare. Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos. Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte si foarte inalte, formate cu saizeci de milioane de ani in urma in asa numita perioada tertiara care, cu manastirile lor seculare in varf, ilustreaza parca simbolic calea dificila, dar frumoasa pe care trebuie sa o urmeze crestinul catre "Preainaltul Domn al boltilor ceresti".Traseul de la Kalambaka pana la manastiri este fermecator. In dreapta si stanga apar stanci inalte, salbatice. Dupa un parcurs incantator ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase locuri de pe pamant, iar ca fenomen natural, unicul din lume.
Meteora este in totalitate pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi ascetici si martiri s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc.Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este recunoscuta si ocrotita de UNESCO si de alte organizatii internationale.Simbol al puterii de rugaciune si jertfa al intregii Ortodoxii, Meteora este unul din acele locuri unde prezenta harului este vie si lucratoare, iar binecuvantarea divina se revarsa din plin in sufletele pelerinilor.Pe aceste stanci fara vegetatie, s-a infiripat viata monahala inca din secolul al IX-lea. Inca din secolul al XI-lea, cand au venit aici primii asceti crestini, calugarii vietuitori in acest peisaj aspru au fost strajeri si paznici ai Ortodoxiei. In timpul perioadei elenistice zona a cunoscut o importanta dezvoltare, insa secolul al XVII-lea a adus cu sine declinul manastirilor din Meteora. Acum mai sunt locuite doar sase manastiri, dintre care cinci de calugari si una de maici.
Dintre manastirile existente atunci, unele sunt astazi in stare de ruina: Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, Sfantul Antonie, Sfanta Manastire Pantocrator, Ipsilotera, Sfantul Gheorghe Mandilas, Intampinarea Domnului, Manastirea Maicii Domnului, Schitul Doumbiani, Manastirea Sfantul Grigorie, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, Manastirea Sfantul Modest, Manastirea Caligrafilor (aflata pe cea mai inalta stanca). Altele se conserva bine si fiinteaza si in prezent constituind o puternica atractie atat pentru pelerini cat si pentru turistii din intreaga lume. Manastirile vietuite de la Meteora sunt urmatoarele: Manastirea Marea Meteora (Schimbarea la Fata), Manastirea Varlaam (1350), Manastirea Sfanta Treime (1458-1476), Manastirea Sfantul Stefan (1350), Manastirea de la Rusanu (1380) si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsa (1527).Pastrate cu mare grija si evlavie de catre monahi, aici pot fi admirate numeroase manuscrise si icoane de pret, moaste ale sfintilor si opere de arta miniaturala, fresce de o valoare inestimabila apartinand Scolii Cretane si Macedoniene.
Urme romanesti sunt in aproape toate manastirile de aici. Ca si la Muntele Athos, voievozii nostri din tara au facut danii bogate manastirilor ctitorite de fratii lor romani din sudul Dunarii. Neagoe Basarab a inzestrat cu odoare alese Marea Meteora. Si, spun cartile mai vechi, la aceeasi manastire se afla o cerere de ajutor catre voievodul Vasile Lupu, intarita cu opt peceti ale manastirilor de aici si cu douazeci si una de semnaturi de stareti si inalte capete bisericesti. La Manastirea Varlaam exista Condica Sfintei Manastiri Bucovat; cu litere chirilice, dar in buna limba romaneasca, se poate citi pe una dintre file "Toti Sfintii, Hramul Sfintei Manastiri Varlaam de la Meteora". Condica cuprinde sase hrisoave ale domnitorilor romani, incepand cu 1609 si sfarsind cu 1790. Pe unul din peretii expozitiei de odoare bisericesti de la Varlaam era asezat un epitaf brodat cu fir de aur, aidoma celui existent la Manastirea Putna, lucrat de Maria de Mangop, cea de-a doua sotie a lui Stefan cel Mare.
Voievozii romani au daruit si moaste unor manastiri de pe Meteora: la Manastirea Sfantul Stefan se afla degetul mijlociu de la mana stanga a Sfantului Ioan Botezatorul; langa cele doua figuri ingenuncheate de pe invelisul de argint sunt inscriptiile Vladislav Voevod si Neacsa Doamna. La Marea Meteora exista mana Sfantului Grigore al Neocezareei, cumparata de la familia Ghiculestilor, in anul 1772. Fara indoiala ca in manastirile de la Meteora exista icoane si picturi ale mesterilor romani, dar inscriptiile cu numele lor s-au sters ori sunt ascunse vederii. Un exemplu sunt frescele de la Biserica Ypapandi, naruita cu totul astazi.
Preluare de pe: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirile-la-meteora-67483....
