Există în inima Munţilor Apuseni un loc de o frumuseţe extraordinară în care sălăşluieşte al doilea mare gheţar din lume ca volum al gheţii. Deşi ca să ajungi la el este o întreagă aventură, locul merită văzut măcar o dată în viaţă. Este vorba despre Peştera Scărişoara, din judeţul Alba, care adăposteşte dovada glaciaţiunii de acum 4.000 de ani în urmă. Situata in Muntii Apuseni la aproximativ 40 km de orasul Campeni, in NV judetului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus, Pestera Scarisoara este una dintre cele mai mari pesteri cu gheata din Romania (al doilea ghetar subteran ca marime din lume. Cel mai mare este in Slovacia).Forma blocului de gheaţă din interiorul peşterii se schimbă frecvent, întrucât gheaţa se topeşte cu fiecare vară, dar se reface în fiecare iarnă. Deşi blocul de gheaţă zace acolo de 4.000 de ani, el se află într-o continuă evoluţie. Acest lucru este extrem de spectaculos, practic la fiecare câteva luni ni se oferă „gratuit şi natural“ imagini diverse, de o frumuseţe deosebită.
Nu se poate preciza cu exactitate data cand pestera a fost descoperita dar este mentionata de catre Adolt Schmididi in 1863, geograf austriac care a facut primele observatii si prima harta a pesterii. Declarata monument al naturii si rezervatie speologica, pestera, situata la o altitudine de 1150 m este renumita datorita prezentei in interiorul ei a unui ghetar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafata de 5500 metri patrati, cu grosime a stratului de gheata ce depaseste in unele locuri 37 m, iar unde este stratul cel mai subtire 26 m. Pestera Scarisoara are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime accesul facandu-se printr-o scara metalica in vederea facilitarii intrarii turistilor.
Pestera este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri. Astfel, chiar dupa intrare, se afla Sala Mare cu trecere in Biserica unde se gasesc peste 100 de formatiuni stalagmitice de gheata fiind totodata principala atractie turistica a pesterii. In stanga acestei sali se ajunge in Rezervatia Mare printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau in Rezervatia Mica.La adancimea maxima a pesterii de 105 m se afla Galeria Maxim Pop. Celelalte doua sectiuni ale pesterii Catedrala si Palatul Sanzianei sunt lipsite de gheata.Pestera Scarisoara s-a format in timpul glaciatiunii cand muntii in care este situata erau acoperiti de zapada si gheata. Pestera avand doar o singura deschidere in partea de sus se formeaza astfel curenti de aer intre suprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghetii. Iarna , temperatura aerului din pestera inregistreaza aceleasi oscilatii ca temperatura aerului din jurul avenului (intrarii) ; vara temperatura urca pana la +1 C din aceasta cauza in fiecare vara din podeaua Salii Mari se topeste un strat de gheata gros de cativa cm.
Povestile din batrani spun ca in pestera de la Scarisoara traia, in vremuri vechi, un balaur pe care localnicii il numeau Solomat. Acesta fura cate o fata frumoasa, fie in Noaptea de Anul Nou, fie in noaptea dinaintea Targului de Fete la Gaina si le ascundea intr-un palat de gheata pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia sa-l vada. O alta legenda spune ca, in spatele formatiunii calcaroase numite “La Brazi “, exista doua bazine tot timpul pline cu apa. Cine se aseaza in genunchi, isi descopera capul si bea direct cu buzele si-si pune o dorinta, isi va vedea visul cu ochii. Conditia este sa-si respecte “ritualul “ si, timp de cel putin un an sa nu divulge nimanui dorinta pusa.
Gheţarul de la Scărişoara este un fenomen extrem de important pentru ştiinţă, dat de existenţa gheţii şi a structurii generale a peşterii în ansamblul ei prin evoluţia formaţiunilor de gheaţă şi a stratificării masivului de gheaţă.