Centrul de Pelerinaj “Sfânta Parascheva” continuă și în această săptămână Campania “Pelerinaje pentru Suflet” cu materialul Sfântul Munte Athos.
Singura republica monastică autonomă, Sfântul Munte Athos are capitala la Careia. Aici se găsesc 20 de mănăstiri mari, împărătești, cu drepturi egale, care conduc republica. În acest loc bate inima creștinismului ortodox și a vieții ascetice, de peste un mileniu. Așezămintele creștine din Muntele Athos au servit ca adevărați paznici pentru arta și credința creștin-ortodoxă. În aceste locuri, conform tradiției, nici o femeie nu are voie să ajungă. Tradiția Sfântului Munte a fost respectată până și de invadatorii turci, care au stăpanit Grecia vreme de 500 de ani, după căderea Imperiului Bizantin.
Așezare geografică : Muntele Athos este o mică peninsulă de 340 km pătrați în nordul Marii Egee și aparține teritorial de Grecia de Nord cu centrul administrativ la Salonic. Peninsula are o lungime de circa 30 km și lătimea medie de 12 km. De-a lungul ei, peninsula este străbătută de o culme muntoasă ce se termină cu impunătorul vârf al Athosului, înalt de 2030 metri. Capitala Athosului este Careia, iar portul de acces, Dafne. Muntele Athos se conduce după un Regulament Monastic elaborat de Comunitatea celor 20 de stareți și recunoscut de Patriarhia Ecumenică și de guvernul de la Atena. Regulamentul stabilește regulile de viețuire, drepturile și datoriile mănăstirilor și călugărilor, precum și condițiile de vizitare a Sfântului Munte. În acest regulament se prevede interzicerea sub afurisenie a intrării femeilor în Sf. Munte, lucru respectat de altfel de la începuturile monahismului aici. Dintre cele 20 de mănăstiri, 17 sunt grecești, una rusească, una sârba și una bulgară. Deși românii, care am făcut cele mai multe donații în Athos, nu avem o mănăstire a noastră, ci doar două schituri: Prodromul și Lacu.
Ajutoare românești pentru Muntele Athos
Au fost atât de importante încât depășesc orice alte ajutoare slave sau chiar bizantine. Între 1515-1520, Neagoe Basarab rezidește din temelii Mănăstirea Dionisiu și donează sume mari de bani pentru refacerea Mănăstirii Cutlumus. Mai târziu Matei Basarab și Sf. Constantin Brâncoveanu îi urmează exemplul. În Moldova, Alexandru cel Bun, în 1429, înzestrează Mănăstirea Zografu cu moșia Capriana. Cel mai mare ctitor al mănăstirilor din Athos rămâne însă Sf. Ștefan cel Mare , care rezideste aproape din temelii Manăstirea Zografu (1466-1502) și Mănăstirea Grigoriu (1500-1502). Mai apoi Petru Rares reface integral Manastirea Caracalu (1534-1535), iar Alexandru Lăpușneanu rezidește în întregime biserica și o parte din incinta Mănăstirii Dochiaru (1552-1568).
Locuri de pelerinaj
Mănăstirea Dochiaru are hramul Sfântul Ierarh Nicolae și a fost întemeiată de Cuviosul Eftimie, care a trăit în a doua jumătate a secolului al X-lea. În impunătoarea biserica de aici sunt pictați și ctitorii Alexandru Lăpușneanu și Ruxandra Doamna, iar Alexandru Lăpușneanu mai apare încă odată în haina monahală și cu aură de sfânt, întrucât el s-a călugărit sub numele de Pahomie.
•Mănăstirea Pantelemon sau Rusicon este un adevarat colos cu două biserici în interior și 35 de paraclise. Dintre domnitorii români care au făcut mari danii acestei manastiri amintim pe Vlad Țepes, Sf. Ștefan cel Mare, Radu cel Mare, Neagoe Basarab. Clopotnița mănăstirii este renumită pentru cele mai mari clopote din toata Grecia, donate de țarii ruși. Clopotul mare are circa 13.000 kg. Când bat toate răsună tot Athosul. Actualmente mănăstirea se află aproape goală, mai viețuind aici doar câtiva zeci de calugari ruși și câtiva români.
Mănăstirea Xeropotamu este rezidită și întreținută de domnii Țărilor Române. Amintim aici pe Alexandru I Aldea, Neagoe Basarab, Vlad Vintilă. Alexandru Lăpușneanu rezidește biserica și o împodobește cu frescă, de asemenea, refăcând și trapeza mare.
• Manastirea Simonpetra , adica "Piatra lui Simon", are cea mai ingenioasă arhitectură sș o așezare unică în Sfântul Munte, pe vârful unei pietre uriașe, deasupra unei prapastii de sute de metri, care se termină jos cu tărâmul mării. Dupa incendiul din 1580, Mihai Viteazu este cel care reface integral mănăstirea și o înzestrează cu metoace (1591-1599). În ultimii ani la această mănastire s-au convertit la ortodoxie și s-au călugarit aici un vestit stareț benedictin cu cinci ucenici săiș
• Mănăstirea Grigoriu , spre sfirsitul secolului al XV-lea, a fost distrusă de pirați, iar călugării tăiați cu sabia. În 1497 Sfîntul Ștefan cel Mare zidește din temelii biserica și întreaga incintă, devenind astfel cel mai mare ctitor al ei. În biserică, în strana starețească, se păstrează o icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită "Pantanasa", originară din Moldova.
• Mănăstirea Dionisiu are 15 paraclise, precum și 7 chilii pustnicești pe munte, în care se nevoiesc câțiva sihaștri. Dintotdeauna această mănăstire a avut și are una dintre cele mai aspre rânduieli de viață monahală. Aici se pune mare preț pe viața mistică, contemplativă și trăirea rugaciunii inimii în deplină liniște, smerenie, tacere și post.
• Manastirea Sfântul Pavel este situată pe o vale adânca, chiar sub vârful Athosului. De această mănăstire depind schitul românesc Lacu și Noul Schit. Schitul românesc Lacu este un schit mic cu viața de sine, cu o frumoasă biserică de piatră, având hramul Sfântul Mucenic Dimitrie. A fost înființat în secolul al XVIII-lea de câțiva călugări de la Neamț, Căldărușani, Cernica și din mănăstirile basarabene.
•Marea Lavra este cea dintâi mănăstire cu viață de obște din Sfântul Munte. A fost zidită de Sfântul Atanasie Atonitul în anul 963, cu ajutorul împăraților bizantini Nichifor Focas (963-969) și Ioan Tsimiskes (969-976). Este considerată cea dintâi mănăstire atonită între cele 20, bucurându-se între toate de cinste și întiietate. Schitul românesc Prodromu, aparținând de Marea Lavra, a fost întemeiat de călugării moldoveni Iustin, Patapie și Grigore în 1810. În 1840 schitul a fost pustiit de armatele turcești. În 1848 alti doi monahi moldoveni, Nifon și Nectarie, construiesc un nou schit în locul celui risipit, cu ajutor de la domnitorul Grigore Ghica. A fost terminat și sfințit în 1866.
• Mănăstirea Vatopedu este una din cele mai vechi și mai mari mănăstiri atonite, a doua în ordine ierarhică după Marea Lavra. Din punct de vedere istoric, este considerată cea mai veche mănăstire din Sfântul Munte. Prima așezare, după tradiție, datează din anul 383. Pe un bazorelief de marmură montat pe unul din ziduri apare Sf. Ștefan cel Mare cu coroana pe cap, închinând Maicii Domnului cu Pruncul, o bisericuță. Mai jos se vede stema Moldovei, capul de zimbru și anul 1496. Este un semn de prețuire și aducere aminte pentru marile ajutoare date de acest însemnat domnitor și sfânt moldovean.
• Mănăstirea Zografu este, de altfel, cea mai mare ctitorie românească din Muntele Athos, numărată a noua în ierarhia mănăstirilor atonite. Domnitorul Ștefan cel Mare a donat Mănăstirii Zografu steagul său de luptă împreună cu o icoană a Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Steagul purtat de el în atâtea lupte, steagul cu care a câștigat atâtea războaie, se pastrează de cincisute de ani în Sfântul Munte.
•Mănăstirea Constamonitu este retrasă din calea vizitatorilor și astfel viețuitorii ei se bucura de multă liniște și pace interioară. În biserica se afla trei icoane vechi: icoana Sf. Arhidiacon Ștefan - patronul mănăstirii și doua icoane ale Maicii Domnului "Hodighitria" (îndrumătoarea) și "Antifonitria" (icoana care a strigat).
Campania “Pelerinaje pentru Suflet” constă în descrierea celor mai frumoase destinaţii de pelerinaj de pe harta creştinătăţii. Proiectul va continua în săptămânile următoare cu prezentarea principalelor destinaţii de pelerinaj din Grecia, Ucraina, Italia, Turcia, Serbia şi România. Materialele realizate în cadrul campaniei alături de galaria foto vor fi postate şi pe site-ul Centrului de Pelerinaj Sfânta Parascheva, la adresa web www.centruldepelerinaj.ro
Pentru informații suplimentare despre campanie, va rugăm să contactați Mitropolia Moldovei și Bucovinei, folosind următoarele date de contact:
Costel Damian, managerul Centrului de Pelerinaj „Sfânta Parascheva”.
Adresă: B-dul Stefan cel Mare și Sfânt, nr. 16, Iași, România
Telefon: +40232/276907
E-mail: damiancostel@gmail.com,
