Ridicat in secolul al XIV-lea, Castelul Corvinilor reprezinta una din cele mai frumoase si bine conservate constructii de acest gen din epoca medievala fiind cea mai vestita proprietate ale lui Iancu de Hunedoara impresionand prin prezenta sa ce domina orasul Hunedoara.Iancu de Hunedoara a fost cel care i-a oprit pe turci la Belgrad, în avântul lor spre Europa, prin statele balcanice, dupa cucerirea Constantinopolului in 1456. Nu se mai prea stie ca, printr-o decizie a Vaticanului, si azi mai bat clopotele în bisericile catolice, la miez de zi, în cinstea acelei victorii. Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti. Monumentul Castelul Corvinilor are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie diverse, a prezentei unor inovatii in plan militar , precum si a vietii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Aceasta constructie a suferit de-a lungul timpului numeroase modificari devenind in timpul lui Iancu o somptuoasa locuinta nu numai un punct strategic.

Biserica aflata in chiar curtea interioara a castelului era o biserica ortodoxa, asa cum o arata si altarul, orientat spre Rasarit. Trecând, din motive politice, la catolicism, mai ales dupa perioada petrecuta in Italia, in fruntea unui detasament de 1.000 de mercenari, Iancu a modificat biserica ortodoxa coborându-i tavanul. Deasupra actualului tavan, o lucratura in stil gotic, cu arcuri maiestru imbinate la plafon, inca se mai afla vechiul tavan al bisericii ortodoxe. Bineinteles ca altarul a ramas la locul lui, neputând fi orientat spre Nord-Vest, ca la mai toate bisercile catolice. Inadvertentele vin de la faptul ca intrarea in biserica se face din curtea interioara castelului, o intrare cu o usa somptuoasa si cu ancadramente specifice Renasterii, pe tâmpla portalului putând fi zarit blazonul regal al lui Matei Corvin, mult diferit de cel al lui Iancu de Hunedoara, care reprezinta un corb odihnindu-se pe ramura de stejar, cu inel de aur in cioc, toata compozitia fiind situata intr-un câmp albastru. Si interiorul bisericii este unul deosebit, fiind, spun unii, o copie in miniatura a celebrei Catedrale de la Amiens, cea in care se incoronau regii Frantei si in care relicva de baza este chiar capul Sfântului Ioan Botezatorul.

Castelul are 42 de incaperi, doua terase, doua poduri si o suprafata construita de 7000 metri patrati.Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti, lasand in urma curtea husanilor si nisa ce adaposteste statuia Sfantul Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor si al trecerilor peste apa. De aici poti admira Turnul nou de poarta, de forma rectangulara, ce impresioneaza prin masivitate. Tot de aici se ajunge, cu usurinta, in inchisoarea castelului, care pastreaza o usa mare de lemn unde se spune ca ar fi fost “ gazduit” pentru o vreme chiar Vlad Tepes. Pe partea stanga, chiar la iesirea din Turnul nou de poarta, se afla Loggia Matia la etajul careia se mai pastreaza unica pictura laica in fresca din perioada Renasterii precum si Camera de Aur, in care se adaposteste expozitia “Obiecte din colectiile Muzeului Castelului Corvinilor Hunedoara”. Initial tematica expozitiilor din muzeu s-a concentrat pe perioada medievala, insa in scurt timp, paleta tematica s-a extins, punandu-se bazele colectiilor de arheologie, etnografie, arta decorativa si carte veche.

La primul nivel al Turnului nou de poarta se afla Camera Domnitelor unde se poate vedea un set de mobilier apartinand secolului al XIX- lea, stilului electric, compus dintr-o masa, servanta, dulap. Traversand Scara spirala dam de Sala Dietei construita in stil gotic tarziu. La iesire, scara din piatra conduce la etajul Turnului Capistrano. Prin partea dreapta se poate urca la al doilea etaj al Palatului sudic in camerele folosite in secolul al XVIII- lea ca si birouri pentru Administratia minelor de fier din Muntii Poiana Rusca. In curte, pe langa fantana, se mai poate vizita terasa de artilerie, usor modificata in secolul al XIX-lea de unde se deschide o impresionanta priveliste spre groapa ursilor, Palatul Nordic, capela si curtea fantanii. Ultimul obiectiv, Sala Cavalerilor, una din cele mai interesante spatii laice din Transilvania secolului al XV-lea, este la latura vestica a castelului la parterul Palatului Mare fiind impartita in doua sectoare de un sir de coloane octogonale. Functionalitatea acestei sali era aceea de sala de mese la ocazii festive sau sala de judecata si intruniri pentru nobili, dupa model germanic. Printre „oaspetii“ de seama ai castelului, fiind de fapt ostatici, au fost Gheorghe Doja si Vlad Tepes

Preluare de pe: http://www.romanianmonasteries.org