Centrul de Pelerinaj “Sfânta Parascheva” vă oferă în cadrul Campaniei “Pelerinaje pentru Suflet” descrierea celor mai frumoase locuri de pelerinaj de pe harta creştinătăţii. Campania continuă cu prezentarea destinaţiilor de pelerinaj din Ţara Sfântă.
Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Iudeii, numit și Wadi Kelt, este o mănăstire ortodoxă foarte veche, în care se păstrează Moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, numit și „Hozevitul”. Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul este săpată într-un perete de stâncă, pe locul unei străvechi aşezări monahale, de la începutul veacului al V-lea. Aşezământul se află la o distanţă de numai 20 de kilometri de Ierusalim, pe drumul ce se îndreaptă spre Ierihon, şi a fost construită pe partea nordică a pârâului el-Kelt(pârâul biblic Cherit - Chorath).
Valea numită „Wadi Kelt” - valea pârâului Kelt sau Cherit - străbate o însemnată parte din pustiul Iudeii, mănăstirea fiind aşezată pe panta abruptă a malului nordic al vaii, într-o regiune aridă.
Pentru a ajunge la mănăstire trebuie să străbaţi prin deşert aproape doi kilometri prin Valea Hozevei.
Temperaturile care depăşesc şi dimineaţa lejer 40 de grade, drumul foarte abrupt pe munte, transformă traseul până la mănăstirea construită în munte, într-un drum nu foarte accesibil pentru oricine.
Din acest motiv, beduinii fac din drumul anevoios până la mănăstire o afacere, transportând cu ajutorul asinilor pelerinii mai neputincioşi.
La poalele mănăstire trăişte izolat un pusnic care este legăt de cele lumeşti, numai printr-un coş cu ajutorul căruia, la câteva zile primeşte de la fraţii săi din mănăstire doar apă şi pâine uscată.
Mănăstirea Hozeva este tictorită de Sfinţii Ioachim şi Ana, fiind locul unde cei doi sfinţi s-au rugat pentru dăruirea unui prunc. Initial, biserica mănăstirii era închinată Maicii Domnului. Astăzi, însă, după reconstruiri şi renaşteri, biserica poartă drept hram pe Sfântul Gheorghe Hozevitul şi pe Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ.
Tot în Mănăstire se află şi peştera unde a trăit mulţi ani Proorocul Ilie.
Mănăstirea este deschisă zilnic, potrivit următorului program: de duminică până vineri, între orele 09:00 - 13:00
Un sfânt român în Israel
Preacuviosul Ioan Iacob de la Neamţ s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, din fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani foarte credincioşi, din botez primind numele de Ilie.
A intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, la 8 aprilie 1936, în miercurea din Săptămâna Sfintelor Patimi, fiind tuns în călugărie şi primind numele de Ioan.
Fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă, nevoindu-se în Mănăstirea „Sfântul Sava“ de lângă Betleem. În anul 1947 este numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc „Sf. Ioan Botezătorul“ de pe valea Iordanului, unde a dus ascultare timp de 5 ani. În luna noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Sihastrul se retrage din ascultarea de egumen şi, împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obştea Mănăstirii „Sf. Gheorghe Hozevitul“ din pustiul Hozeva, pe valea pârâului Cherit (Horat), mai apoi, din vara anului 1953, se retrage la o peşteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana.
Şi-a dat obştescul sfârşit în vara anului 1960, la 5 august, iar timp de douăzeci de ani, cinstitul trup al cuviosului s-a odihnit în mormântul din Peştera Sfânta Ana.
În luna august 1980, prin pronia dumnezeiască, deschizându-se mormântul său, trupul cuviosului a fost găsit întreg, neputrezit şi răspândind miros de bună mireasmă. Moaştele sale au fost strămutate, cu mare procesiune, în Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul şi aşezate în paraclisul acesteia.
Pentru viaţa sa sfântă, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 20 iunie 1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan Iacob şi pomenirea lui în rândul sfinţilor, cu numele de “Cuviosul Ioan cel Nou Romanul”, “Ioan Iacob de la Neamţ” sau “Hozevitul”, având drept dată de prăznuire ziua de 5 august.